Marcatori existentiali

Inca de dimineata incoace aveam vagi intentii de a-mi lasa amprentele si aici, dar dupa da, aceeasi poveste, am facut ce-am facut de n-am mai facut nimic. Acum ma cam plictisesc ce-i drept, toata lumea pe care o asa a evacuat monitorul si supradoza de cafele pe mine una continua sa ma tina pe picioare, deci altceva mai bun de facut n-am gasit (cam neinspirata idee, asa-i?).

Azi… azi… azi. Pai azi ce-ar fi sa dezbatem noi un subiect ce sufera de o mediatizare excesiva? Nu de alta, dar a trecut o bucata buna de timp de cand nu am mai analizat ceva in detaliu, mi s-a facut si dor si chef si de toate si-ar fi pacat. Problema principala e de fapt ce sa transformam in personaj principal de data asta. Subiecte sunt multe, sunt prea multe, sunt atat de multe incat daca le-am pune pe toate la un loc o descriere scurta a fiecareia ar fi putin spus.

Of. Sa-i dam bice totusi.

De vreo jumate de an sau chiar mai mult de atat mass-media a patat ataaat de tare, dar ataaat de tare dictionarul limbii romane incat poti tu sa folosesti tot Vanishul si tot rozul din lume, ca petele tot invincibile raman, desi rabdarea nu prea (cu toata parerea de rau te anunt ca e disproportionabila). Trecand peste punctul culminant, enumerarea dezastrelor verbale sta cam asa:

Primul dezastru e "gen". Pe langa faptul ca suna la fel de bine precum o chitara dezacordata vai, auci si pfff, cuvantul asta a transformat virgulele de rigoare in semne ortografice optionale pe cale de disparitie.

Al doilea e ia ghici, da, exact, la "maxim" ma refer. Nu numai ca poluarea fonica era arhi-suficienta, ca au trebuit sa mai bage filozofii aia responsabili de prostia din reclamele Vodafone inca un artificiu: maximia. Maximia!!! =)) Reactia mea a fost de-a dreptul socanta, m-am scurtcircuitat atat de tare incat mi se electrizase si parul, mi-a luat in jur de jumate de ora sa imi revin la normal si ce e si mai grav e ca vorbesc serios.

Trend bai, inteleg ca vreti sa fiti kewl si smecheri si la moda si in pas cu lumea, dar fie vorba intre noi, situatia e atat de trasa de par incat ma mir cum de parul din expresia de dinainte mai e in viata.