N-am mai dat de mult pe aici vad, a trecut o saptamana sau chiar cu putin peste si semnale de la mine zero. Inca un pic si sunt cat pe ce sa ma prezint din nou, ca it's a forgettable thing m'am. Dar nu stiu… ar avea sens? Ar avea? Da? Da? Nu.
Deci cum spuneam, pe locuri fiti gata start, ca sarim la alt alineat, alineat pe care mmm'kay, am sa incerc sa il fac sa indeplineasca asa-zisele "standarde europene" (perspectiva noua, viata noua, idee noua, fraza noua si tot ce e nou fata de ce e vechi). I suck cand vreau sa fiu structurata, apropo. Si acum vreau sa fiu structurata. Si I suck si nici idee n-am cum sa-mi pun deloc palpitantul plan in aplicare. Vesnicul "ma gandeam zilele astea ca…….." ar da nastere unei liste interminabile de posibile alternative in care pana si eu m-as incalci la un moment dat, dar nu asa, bine de tot, indeajuns de bine incat sa nu mai apas butonul publish post.
Plus ca pe blogul asta se povesteste, pe blogul asta "e" aventuri, pe blogul asta "e" peripetii, pe blogul asta "e" multe, multe tare, si sincer nu cred ca ar strica sa ma iau dupa Dani si Iulia (desi luand in considerare ca in cazul meu firul narativ al unei anume zile nu prea are loc, si daca are e vorba doar de unul gol ce consta in maxim trei propozitii simple de genul "am mers pe jos", "am baut n cafele" si "am carat haine prea groase dupa mine"). Practice makes perfect though, dar pana atunci intervine primul cuvant pe care nici macar nu l-am inceput. Ma rog, inainte de tot ce nici nu stiu daca are sa se intample vreodata considera asta un preaviz si o atentiune-atentiune, sau ceva pe-acolo, habar n-am.
(Chiar, ia sa ma pun eu pe experimentat)
Sambata a fost o zi frumoasa indeed. Pentru toti observ. Fericirea s-a extins pe raze serioase de kilometri observ. Si e de bine observ. Exceptand faptul ca am fost o zi intreaga tipa lucida care asa si intentiona sa ramana, cum m-am vazut cu lichide declansatoare de buna dispozitie in fata deja devenise un scop esuat. (Pentru ca hei, in momente de plictiseala orice e bun. Orice!) Mi-a placut totusi partea cu padurea pe bezna beznelor, whada…phuck? Si desteapta-te romane in telegondola, whadaphuck din nou. Si doar in tricou pe gerul ala si pe deasupra si capabila de a-mi aduce geaca in stare intacta acasa, alte mistere neelucidate. Si vaga mirare ce ma prada de zece minute incoace, ah. Deja ma aflu prea mult in treaba pe-aici.
PS ^^, mi-e dor de Trainspotting, si de melodia asta responsabila pentru distrugerea eficienta a acelui "not in the mood" cand isi face loc prin mine.
Poate dezamorseaza si despresia toamna-iarna, ca tot e ea in toi.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu