Ceva de pe frontul de est

Tai direct in paine.

Am ajuns niste oameni cu o nevoie generala de a avea cat mai multe bunuri materiale raportandu-ne binenteles la ceea ce nu avem.
N-am masina; vreau masina!
Vreau canapea de piele!
Imi doresc un apartament mai mare...defapt ar merge o vila cu trei etaje...
Vreau luna de pe cer! (bine, am exagerat)
Si binenteles cu cat ai mai mult, cu atat iti doresti mai mult caci oricat de multe ai avea, ceva tot iti lipseste .

Ma intrebam candva de ce se aplica chestia asta numai pe plan material -de ce oamenii nu-si zic "Vreau sa fiu un om bun" in loc de "Vreau o vila cu trei etaje...sau hai 4"- ajunsesem la concluzia ca daca vrei sa fii implinit pe plan spiritual ai nevoie sa renunti la gramajoara de chestioare distructive. Ceea ce e foarte greu de inteles pentru majoritatea e ca aceasta renuntare la lucruri negative atrage dupa sine dobandirea unor calitati pozitive si deci, pam pam pam, te simti mai vioi, mai cu zambetul pe buze, mai darnic, mai iubitor

si stii ce? Vila aia cu 4 etaje...sau hai 5 nu ma incalzeste cu nimic.
(Sau daca ma incalzeste atunci stiu ca am de platit la caldura de-mi sare borsul pe nas)

Dar indeajuns cu subiectul asta deocamdata.

Astazi cand iesisem de la cantina ma lovise mirarea ca ploaia parca nu era ploaie. Si stau asa si ma uit la cer ca parca nu e ploaie si parca nu e ninsoare. Sa fie lapovita?
In orice caz stiu ca m-a dus cu gandul ca vine iarna si se schimba vremurile. Si zic vremurile ca simt cum in mai multe arii din viata mea, ba vine frigul, ba vine caldura.

Dar desi nostalgica, frustrata, trista, depresiva fiind in momentul de fata (foarte bine ca nu se vede) raman cumva optimista si cred, in continuare, in soare si implicit, in caldura pe care o aduce. Amin.

Stai...ce?

Infine.

O piesa care imi place foarte mult de la Travka:

Travka - Nimic de pe frontul de est


Asta ca un apropo ca vin in Iasi. Travka adica. Eu sunt deja aici; parca de prea mult timp...