Ei, asta DA zapada. Si nu e frumos?
Da, e frig, e al naibii de frig dar nu e frumos?
In urma cu o saptamana sau doua ne intrebam "ba ce dracu? e iarna ori ba?" la +20 grade. Ei na, te-ai convins acum ca e iarna?
Iesisem afara tocmai cand incepea sa ninga. M-am chinuit sa scot niste bani de la bancomatul de langa bloc si dupa vreo 5-10 minute cand termin, ma intorc si PAC. Totul alb.
Ma intalnesc apoi cu o colega sa bem o cafeluta si priveam pe geam cum ningea si ningea si ningea...de nu se mai oprea. Asa ca m-am dus cu gandul la casetele cu povesti pentru copii pe care le ascultam cand eram mica.
Cele cu Gogosneata si Grivei (sau Azorel?) si cei doi copii care fac un om de zapada si intr-o zi isi gasesc prietenul doborat la pamant (era spre sfarsitul iernii si se topea) iar fata incepuse sa planga zicand "A murit...a murit" si fratele mai mare o consola "N-a murit! S-a topit...la iarna il vom construi din nou!"
Sau povestile cu Mos Ene cand venea la copii adormiti si le stropea cu lapte caldut pe pleoape ca sa le fie somnul mai dulce. Si povestea cu manusa.
Daca stie cineva despre ce vorbesc si are idee unde sa regasesc povestile astea audio pe net sau unde se gasesc casetele (pentru ca sincer, nici nu stiu cum se numesc) va rog dati-mi de stire.
Sau Fetita cu Chibrituri...care m-a marcat cel mai mult.
Hans Christian Andersen - Fetita cu chibriturile
Asculta mai multe audio diverse
Ei na, radeti! Raman o nostalgica.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu